Cameron Highlands - Malaezia

Din pacate nu am resit sa vedem decat partea continentala a Malaeziei, adica doar o particica din ceea ce are de oferit.

Prima oprire, Cameron Highlands, o statiune montana la 1600m cu un singur anotimp – primavara. Este refugiul malaezienilor de caldura si umiditatea din restul tarii. Orasul in sine nu e cu nimic deosebit insa imprejurimile sunt extraordinare. Principala atractie o reprerzinta plantatiile de ceai. Prin 1900 un englez a ajuns prin zona, si profitand de clima, si-a imaginat dealurile si muntii acoperiti de plantatii de ceai. Asa s-a si intamplat, iar afacerea apartine inca familiei fondatorului, fiind condusa de o nepoata.Arborii de ceai sunt taiati la fiecare 21 de zile si frunzele culese, ramanand astefel la o inaltime constanta de 1 – 1.5m. Interesant este faptul ca daca nu i-ar taia, ar creste ca orice alt copac, iar productia de frunze noi ar fi aproape nula, frunzele tinere fiind singurele folosite pentru ceai. Ce nu stiam e ca exista un singur arbore de ceai, din frunzele caruia, prin procese tehnologice diferite, se obtin toate sortimentele, ceai verde, negru, earl grey, si toate aromele posibile (bineinteles, nu vorbim de ceiurile de fructe).

Din pacate a cam plouat tot timpul cat am stat acolo, dar tot am resit sa facem o incursiune independenta in jungle, unde abia daca se vedea cararea de atata vegetatie, si o excursie cu ghid in asa numita Mossy Forest. Nu stiu exact cum se traduce dar este o padure acoperita in intrregime de muschi. Radacinile arborilor se ridica si la suprafata, iar frunzele impreuna cu muchiul formeaza un fel de saltea imbibata cu apa. Muschiul e prezent peste tot, pe pamant, pe copaci, pe pietre si absoarbe apa, fiind sursa tuturor raurilor.