Xi'an - China

Xi’an in sine nu reprezinta o atractie turistica, chiar daca a fost capitala Chinei timp de 1000 de ani si vreo 11 dinastii,  si nu stiu cati turisti ar fi ajuns pe aici daca prin 1974, niste tarani  care sapau un put, nu ar fi descoperit niste figurine de lut. Si astfel au dat peste cea mai importanta descoperire istorica si turistica a Chinei moderne, armata de teracota.  Intre 6 si 8 mii de soldati din lut, in marime naturala, inarmati cu arme din bronz, unii chiar alaturi de cai, fiecare avand o figura distincta. Primul imparat al dinastei Qin, a avut convingerea cu vreo 200 ani inainte de Christos, ca armata de teracota, odata ingropata cu el, il va apara si dupa moarte. Cred ca a avut un rol psihologic si in timpul vietii imparatului, care contempland armata, presupun ca se incarca cu incredere in fortele proprii. Nu cred ca am vazut in alt loc in China atatea autocare la un loc.

Xi’an a fost punctual de plecare in drumul matasii, arabii s-au stabilt aici si influenta lor se vede. Cel mai interesant este muslim quarter, cu un mix interesant intre arabi si chinezi, fapt evident in fizionomia oamenilor dar si in mancare. Am gasit chiar si un fel de kebab, cu carne fiarta si tocata marunt pe o buturuga, cu 2 cutite. Nu stiu exact ce fel de carne, dar cred ca e mai bine asa…...tot aici am gustat prima data (si ultima) suc de trestie de zahar. Tulpinile in sine, le treceau printr-o presa, iar sucul il colectau intr-un pahar. Nu e chiar atat de dulce cum ma asteptam si destul de fad. Ca de fapt si nuca de cocos.

Ce am uitat sa zic pana acum, e freza la  pustani, cu parul vopsit in nuante de rosu, si cat mai infoiat posibil, facut un fel de permanent. Toti foarte mandri de frizura lor, mie mi s-au parut cam comici…..

Un fel de REBU local:

Caligraf, prezenti in toate pietele in China:

Nu cred ca e prea evident, si mie mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama ce reprezinta, stiu ca pare greu de crezut, dar pe scooter e instalata o imprimanta si tot aranjamentul reprezinta un laborator foto mobil :)

Diverse:

Beijing - China

In tren din nou. De data asta spre Xi’an si din pacate fara cuseta personala ca in trenul de Beijing, dar nu e chiar atat de rau tinand cont ca impartim cabina cu 2 tanti destul de decente. Sper sa nu sforaie. Puteam sa o impartim cu 2 neni cu papornite si frumos mirositori, asa cum era plina gara. Norocul proverbial a facut asa incat sa avem paturile de la etaj. 15 ore o sa fim la inaltime….

Asa arata cuseta din trenul de Beijing:

Beijingul e imens, in primul rand ca intindere. Daca pe harta ti se pare ca ai de mers 5min distanta de un colt, in realitate sunt vreo 20min. Total diferit de Sahnghai atat prin arhitectura dar si cultura, mancare, preturi.

Dintre toate obiectivele istorice vazute aici, cel mai mult mi-au placut Temple of Heaven si Palatul de vara. Orasul Interzis e foarte vast si am avut senzatia la un moment dat ca vad acelasi lucru. Cladirile se cam repetau, si parca nu se mai terminau. Asa cum zicea o americanca trecand pe langa noi: oohh, it keeps on going…..

Mai frumos este parcul de vis a vis, Jingshan, de unde ai o viziunde superba asupra intregului Oras Interzis.

La Palatul de vara iti cam trebuie o jumatate de zi minim, dar dupa cum ii zice si numele trebuie vazut pe vreme frumoasa ca sa te bucuri de o plimbare pe lac printre nuferi sau de priveliste. Noi din pacate a trebuit mai mult sa ne imaginam cum ar fi. Au fost nori si o ceata deasa de in 3 minute nu mai vedeai barca abia plecata de pe mal. Noroc ca ploaia a inceput tocmai cand plecam.

In schimb la zid a fost soare si frumos. Am ales sa mergem cu un tur organizat de un hostel, singurul care te duce intr-o anumita parte a zidului, la vreo 5 km de nebunia din Badaling, unde am fost doar noi pe zid. Timp de 3 ore cat l-am strabatut pret de vreo 6 turnuri, nu am intalnit nici un alt turist decat cei din mini autocarul nostru.

Si in pret a intrat si o masa la un restaurant din apropiere. Nu era renovat decat pe bucata asa ca am avut o experienta cat se poate de autentica.

O alta experienta autentica o reprezinta strazile cu restaurante, in special Ghost Street, unde pe aproape 1km, pe ambele parti ale bulevardului erau numai restaurante. La unele se astepta eliberarea unei mese stand afara pe scaunele si mancand seminte oferite de restaurant. E prima tara in afara de Romania unde se mananca seminte. Noi am nimerit intr-un restaurant specializat pe peste preparat intr-o tava in sos de chili si alte mirodenii. Asa ti se aducea si la masa, pe aceeasi tava cu carbuni sub ea. Desi super spicy, excelent pestele. Am inceput sa invatam cat de cat mancarurile, sau macar genurile de mancare, multe dupa miros, si in ultimele zile am mancat chiar bine.

O alta strada pietonala renumita este Qianmen Dajie, la sud de Tian’anmen, dar mie mi-au placut mult mai mult stradutele adiacente, cu restaurante mici de cartier pline de localnici, sau cele cu souveniruri si tot felul de chinezarii.

Preturile in Beijing sunt aproximativ la jumatate fata de Shanghai. O calatorie cu metroul 2 yuani in loc de 4-5, atobuzul 1 in loc de 2, iar la mancare aproximativ la fel.

Am vazut mai multa saracie aici, oameni veniti probabil din toata China, de la tara, cu saci si sacose de rafie dupa ei prin metrou, obiectivele turistice erau pline de chinezi, rar vedeai cate un grup de europeni. Am vazut o gramada de copii cu  pantalonii despicati intre picioare si fundul gol, ca in caz de nevoie sa se piteasca repede jos la marginea drumului si sa-i dea drumul.

Aici comunismul e in floare si in venele chinezilor, veniti  cu mic cu mare de pe te miri unde, stateau in fata a 2 ecrane uriase in piata Tian’anmen si urmareau filmulete cu propaganda comunista, tot cam ce vedeam noi pe vremea lui Ceausescu doar ca intr-o forma mai colorata.  Si nu-i adunase nimeni acolo….. Si evident isi faceau poze cu tabloul lui Mao.

Exercitii fizice, prestate de cetateni in absolut orice parc, cateodata insotite si de muzica, dans, sau un fel de miuta cu un butterfly ca cel de badminton doar ca ceva mai greu, si se joaca cu piciorul.

O cismarie mobila, in mijlocul trotuarului:

Si pe maulul unui lac, am dat si de o nunta autentica:

O reprezentatie artistica in Summer Palace:

Si cum era sa plecam din Beijing fara sa gustam renumita rata. Nu mai pun ca am cautat jumate de zi renumitul restaurant, si, dupa ce am vorbit in Chineza de m-au durut mainele, am facut ca rata si ca toate visele, am reusit sa ajungem si cu rata in fata. Dar a meritat.....

Asa se traverseaza strada si se merge cu masina in Beijing, (si in Shanghai e la fel).

Diverse...

Shanghai - China

Primul impact pe care il ai cand ajungi in China prin Shanghai, este chiar dupa ce iesi din aeroport si vrei
sa ajungi in oras. Nu ai cum sa alegi un alt mijloc de transport decat Maglevul, un tren pe perna magnetica ce prinde 431KM/h (din pacate doar pentru aproximativ un minut), pentru ca distanta e foarte scurta si toata calatoria dureaza numai 8 minute.

Shanghai, cel mai mare oras al Chinei (in jur de 17 mil locuitori) si in mod sigur cel mai modern si futuristic(opiul este problema:), mai inscrie un punct si la capitolul cel mai “militarizat” oras, spun asta chiar daca este primul oras vizitat din China, dar am sentimentul ca nu o sa ma insel.